Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), reunit astăzi la Bruxelles, a adoptat o decizie istorică: România va deveni membru cu drepturi depline al spațiului Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Această hotărâre marchează finalul unei perioade de așteptare de peste un deceniu și deschide noi oportunități pentru libera circulație și integrarea europeană a țării noastre.
Aderarea la spațiul Schengen presupune eliminarea controalelor la frontierele interne între România și celelalte state membre Schengen. Concret, cetățenii, mărfurile și serviciile vor putea circula liber, fără controale vamale la granițele terestre, maritime sau aeriene.
Principalele beneficii includ:
- Facilitarea circulației: Trecerea frontierelor se va face mai rapid, ceea ce va încuraja turismul, afacerile și mobilitatea profesională.
- Stimularea economică: Eliminarea controalelor la frontieră va reduce costurile de transport și va accelera fluxurile comerciale.
- Creșterea securității: România va beneficia de integrarea completă în sistemul comun de informații Schengen (SIS), care contribuie la combaterea criminalității transfrontaliere.
Pentru ca România să adere la spațiul Schengen, a fost necesar votul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. De-a lungul anilor, țara noastră a întâmpinat opoziții din partea unor state precum Austria și Olanda, care și-au exprimat rezerve privind:
- Gestionarea migrației: Austria a argumentat că extinderea Schengen ar putea agrava presiunile migratorii pe ruta Balcanilor de Vest.
- Corupția și reforma sistemului de justiție: Olanda a fost preocupată de progresele în domeniul statului de drept.
În ciuda acestor obstacole, România a demonstrat în repetate rânduri că îndeplinește toate criteriile tehnice pentru aderare, conform rapoartelor Comisiei Europene
Decizia favorabilă adoptată la Consiliul JAI a fost posibilă datorită unei combinații de eforturi diplomatice, progrese interne și schimbări în contextul geopolitic european. Printre factorii determinanți se numără:
- Consolidarea frontierelor: România a investit masiv în infrastructura de control la frontierele externe, aliniindu-se celor mai înalte standarde europene.
- Combaterea migrației ilegale: Autoritățile române au intensificat cooperarea cu agențiile europene precum FRONTEX.
- Reformele în justiție: Adoptarea și implementarea unor măsuri legislative și instituționale care să asigure statul de drept și transparența au contribuit la câștigarea încrederii partenerilor europeni.
- Războiul din Ucraina: România a demonstrat solidaritate și capacitate administrativă, gestionând eficient fluxurile de refugiați, ceea ce a sporit respectul față de țara noastră în cadrul UE.
Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat decizia Consiliului JAI, considerând-o „o recunoaștere a eforturilor continue ale României în îndeplinirea angajamentelor europene”.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat importanța momentului: „România este pregătită de mult timp pentru Schengen. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de unitate și solidaritate în Europa.”
La nivel național, decizia a fost primită cu entuziasm, dar și cu apeluri la vigilență. Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că aderarea completă la Schengen este o oportunitate care trebuie valorificată printr-o cooperare intensificată cu partenerii europeni.
După eliminarea controalelor la frontiere, România va trebui să demonstreze că poate menține standardele înalte cerute de spațiul Schengen:
- Gestionarea frontierelor externe: România va deveni un punct cheie al frontierelor externe ale Schengen, având responsabilitatea de a asigura securitatea la granițele cu Ucraina și Republica Moldova.
- Consolidarea securității interne: Integrarea în sistemele comune de securitate va presupune o coordonare mai strânsă cu partenerii europeni.
Decizia Consiliului JAI de a include România în spațiul Schengen este un moment de referință pentru parcursul european al țării noastre. Este o recunoaștere a eforturilor susținute și a progreselor realizate în domenii esențiale precum securitatea, justiția și gestionarea migrației. Totodată, aderarea marchează începutul unei noi etape de responsabilitate și integrare europeană.
Prin această decizie, România devine nu doar un beneficiar, ci și un contributor activ la consolidarea unui spațiu european de securitate, libertate și justiție.
