București, 7 noiembrie 2024 – Cristian Terheș, europarlamentar și președinte al Partidului Național Conservator Român (PNCR), a adus în atenția publică un subiect intens discutat: tendințele sociale legate de autoidentificare și impactul acestora asupra copiilor. Într-un interviu recent, Terheș a vorbit despre dilemele aduse de fenomenul autoidentificării la vârste fragede, atrăgând atenția asupra unor cazuri în care copiii se identifică drept animale sau sunt confuzi în privința identității de gen.
„Tu îl trimiți pe copil la școală, să învețe să citească, să scrie, să socotească, și pe când îți vine copilul de la școală, el zice că-i balenă sau delfin sau câine sau pisică, sau nu mai știe dacă-i băiat sau fată. Și se întâmplă asta și în România, nu știu dacă ați văzut”, a declarat Terheș. El a continuat, subliniind provocările pe care o astfel de autoidentificare le ridică pentru părinți și educatori, care se confruntă cu un fenomen pe care, adesea, nu-l înțeleg complet.
Aceste comentarii, care au atras atenția atât în România, cât și pe plan european, vin în contextul mai amplu al dezbaterilor despre identitatea de gen, libertatea de autoidentificare și influența pe care rețelele sociale și mediul școlar o au asupra copiilor. Terheș a ridicat aceste aspecte și în Parlamentul European, subliniind complexitatea situațiilor în care drepturile personale ale celor ce se autoidentifică într-un anume mod se întâlnesc cu realitățile sociale.
De asemenea, Radu Țipișcă, candidat PNCR la Camera Deputaților și fost pompier militar, a adăugat o perspectivă personală asupra problemei, subliniind rolul vital pe care părinții și educatorii îl au în formarea tinerilor. „Ca părinte de fetiță care va merge în curând la școală, mă îngrijorează noile tendințe din mediul educațional”, a spus Țipișcă. În opinia sa, expunerea copiilor la discuții despre identitate de gen sau orientare sexuală trebuie realizată într-un mod adecvat vârstei și contextului cultural, iar presiunea socială și influența rețelelor de socializare pot contribui la confuzia tinerilor.
Țipișcă a făcut un apel către părinți și educatori, subliniind că „îndrumarea” tinerilor în privința identității lor trebuie să se bazeze pe educația biologică și pe înțelegerea corpului uman, evitând abordări care ar putea crea presiuni suplimentare asupra elevilor.
Dezbaterea lansată de Terheș și susținută de Țipișcă evidențiază limitele tot mai neclare între drepturile personale de autoidentificare și responsabilitatea socială față de educația generațiilor viitoare. Rămâne de văzut cum va evolua această discuție într-o societate tot mai diversă și deschisă către individualitate, dar care, în același timp, caută să asigure un cadru educațional sigur și adecvat pentru toți copiii.
