Ștefan cel Mare va fi prăznuit pe data de 2 iulie la Mănăstirea Putna, în cadrul unui eveniment special dedicat comemorării acestui mare domnitor al Moldovei. Este o ocazie deosebită pentru credincioși să participe la slujbele religioase și la activitățile comemorative care vor avea loc la acest loc sfânt.

Mănăstirea Putna, cunoscută și ca „Ierusalimul Neamului Românesc”, are o semnificație deosebită în istoria și spiritualitatea românească, fiind ctitorită de Ștefan cel Mare însuși. Evenimentele vor include o slujbă de pomenire și diverse activități culturale și religioase care onorează memoria marelui voievod.

Este un moment de reflecție asupra contribuției lui Ștefan cel Mare la apărarea credinței ortodoxe și la consolidarea statului medieval moldovenesc. Participanții vor avea ocazia să aducă un omagiu acestui simbol al curajului și credinței, într-un cadru spiritual deosebit.

Pentru cei interesați, este recomandat să ajungă devreme pentru a putea participa la toate activitățile și pentru a se bucura de atmosfera solemnă și de rugăciunile speciale care vor fi rostite cu această ocazie.

Ștefan cel Mare, unul dintre cei mai mari domnitori ai Moldovei, a domnit între anii 1457 și 1504, fiind cunoscut pentru rezistența sa împotriva expansiunii otomane, polone și maghiare. Ștefan cel Mare a fost fiul lui Bogdan al II-lea și a urcat pe tronul Moldovei după ce l-a învins pe Petru Aron în bătălia de la Doljești, pe Siret, în anul 1457.

Pe durata domniei sale de 47 de ani, Ștefan cel Mare a reușit să mențină independența Moldovei și să transforme țara într-o fortăreață împotriva amenințărilor externe. El a dus numeroase campanii militare pentru a apăra granițele țării și a câștigat multe bătălii importante, inclusiv:

  • Bătălia de la Vaslui (1475): O victorie decisivă împotriva armatei otomane condusă de Suleiman Pașa.
  • Bătălia de la Valea Albă (Războieni) (1476): Deși înfrânt în această bătălie, Ștefan a reușit să reziste în fața unei invazii otomane majore.
  • Bătălia de la Baia (1467): O victorie împotriva regelui Ungariei, Matia Corvin.

Ștefan cel Mare a murit pe 2 iulie 1504, la vârsta de 71 de ani, după o lungă suferință provocată de o rană veche și de alte boli. El a fost înmormântat la Mănăstirea Putna, locul său de suflet și una dintre cele mai importante ctitorii ale sale. Mănăstirea Putna este considerată necropola domnească a Moldovei și locul de odihnă veșnică al marelui voievod.

După moartea sa, tronul Moldovei a fost preluat de fiul său, Bogdan al III-lea, cunoscut și sub numele de Bogdan cel Orb. Domnia lui Bogdan a fost marcată de dificultăți și lupte interne, dar moștenirea lui Ștefan cel Mare a rămas puternică în memoria colectivă a poporului român.

Ștefan cel Mare este considerat un erou național al României și Moldovei datorită curajului său, abilităților sale militare și devotamentului său față de credința ortodoxă. El a construit și restaurat numeroase biserici și mănăstiri, multe dintre ele fiind astăzi pe lista patrimoniului mondial UNESCO, inclusiv Mănăstirea Voroneț, cunoscută pentru frescele sale deosebite.

În cultura românească, Ștefan cel Mare este adesea evocat ca un simbol al rezistenței și al patriotismului, iar comemorarea sa pe 2 iulie reprezintă un moment de respect și recunoștință pentru unul dintre cei mai mari conducători din istoria României