Reporter-Doamna Monica Coroiu v-ati inscris pe listele PNCR – Partidul Național Conservator Român pentru Senatul Romanie pentru a reprezenta românii din Diaspora, care sunt principalele probleme și nevoi ale românilor din diaspora pe care intenționați să le abordați în calitate de senator? Ce soluții concrete propuneți?
„În calitate de candidat pentru funcția de senator în Diaspora, principalele probleme și nevoi ale românilor din străinătate pe care intenționez să le abordez sunt următoarele:
Accesul deficitar la servicii consulare – Multe comunități de români se confruntă cu dificultăți în obținerea actelor oficiale și alte servicii consulare din cauza birocrației și a numărului redus de consulate. Soluția pe care o propun este digitalizarea serviciilor consulare și implementarea consulatului mobil, astfel încât să răspundem nevoilor tuturor românilor, indiferent de locație.
Recunoașterea calificărilor profesionale – Este inadmisibil ca diplomele și calificările obținute în România să nu fie recunoscute ușor în străinătate. Vom negocia acorduri bilaterale cu statele membre UE și nu numai, pentru simplificarea acestor procese. De asemenea, vom dezvolta platforme digitale de informare și facilitare pentru românii care doresc să-și echivaleze studiile.
Protejarea drepturilor muncitorilor români – Românii din diaspora trebuie protejați de abuzuri și exploatare la locul de muncă. Voi milita pentru parteneriate cu autoritățile din țările gazdă și pentru crearea unui fond național de sprijin juridic, astfel încât românii să aibă acces gratuit la consiliere și apărare legală.
Menținerea identității culturale și lingvistice – Este esențial ca românii din străinătate să-și păstreze legătura cu limba și cultura noastră. Vom susține școlile de limbă română, evenimentele culturale și programele educaționale care promovează identitatea românească.
Facilitarea reintegrării în România – Mulți români doresc să revină acasă, dar se lovesc de bariere birocratice și lipsa unor programe de sprijin. Vom iniția măsuri concrete pentru a sprijini reintegrarea socială și economică a acestora, inclusiv prin facilități fiscale și programe de consiliere profesională.
Cred cu tărie că românii din diaspora sunt o parte importantă a națiunii noastre și merităm să îi tratăm cu respect și sprijin real. Aceste soluții sunt fundamentate pe dialog direct cu comunitățile din diaspora și reflectă angajamentul meu pentru a răspunde problemelor lor cu eficiență și seriozitate.”
Reporter-Cum vedeți rolul unui senator reprezentant al diasporei în menținerea unei legături strânse și active între românii din afara țării și România? Ce mecanisme de comunicare directă ați implementa pentru a ține legătura cu cetățenii din diaspora?
Rolul unui senator reprezentant al diasporei este esențial pentru consolidarea legăturii dintre românii din afara țării și patria lor. Aceasta implică nu doar o reprezentare legislativă activă, dar și crearea unui cadru care să le permită românilor din diaspora să rămână conectați cu valorile, cultura și oportunitățile din România.
Rolul senatorului reprezentant al diasporei este:
Promovarea intereselor diasporei: Asigurarea că politicile publice reflectă nevoile reale ale românilor din străinătate, fie că este vorba despre educație, sănătate, facilitarea investițiilor sau protecția drepturilor muncitorilor.
Păstrarea identității naționale: Susținerea inițiativelor educaționale și culturale care promovează limba română, tradițiile și valorile naționale, inclusiv sprijinirea școlilor și bisericilor românești din diaspora.
Facilitarea reintegrării: Crearea unor mecanisme clare pentru cei care doresc să se întoarcă în România, fie prin facilități fiscale, fie prin integrarea copiilor în sistemul educațional românesc.
Mecanisme de comunicare directă:
Platformă digitală interactivă: Crearea unui portal online dedicat românilor din diaspora, unde aceștia să poată trimite întrebări, propuneri sau sesizări. Această platformă poate include:
Forumuri tematice pentru dialog.
Sesiuni live de întrebări și răspunsuri cu senatorul.
Calendar al evenimentelor și proiectelor dedicate diasporei.
Întâlniri regulate cu comunitățile:
Organizarea unor vizite periodice în țările cu comunități românești mari.
Crearea unor centre de consultare locale, în colaborare cu ambasadele și consulatele, pentru a facilita întâlnirile directe cu cetățenii.
Grupuri de lucru și consultare:
Implicarea liderilor comunităților românești din diaspora în crearea și implementarea politicilor.
Întâlniri virtuale regulate cu acești lideri pentru a discuta problemele curente.
Prezență activă pe rețelele sociale:
Folosirea platformelor precum Facebook, Instagram sau LinkedIn pentru a informa diaspora despre inițiative, proiecte legislative și rezultate concrete.
Crearea unui spațiu unde românii să poată comenta și contribui cu idei.
Colaborare cu mass-media românească din diaspora:
Parteneriate cu publicațiile și posturile TV/radio din diaspora pentru a informa constant comunitățile despre activitatea senatorului.
Difuzarea de mesaje și materiale informative despre drepturile și oportunitățile românilor din afara țării.
În concluzie!
Un senator al diasporei trebuie să fie mai mult decât un reprezentant; trebuie să fie un liant, o punte între românii din afara țării și România. Comunicarea directă, transparentă și continuă este cheia unei reprezentări autentice, care să răspundă nevoilor reale și să creeze sentimentul de apartenență, indiferent de distanță.
Reorter-Care sunt prioritățile dvs. legislative pentru diaspora în următorii ani și cum planificați să îmbunătățiți accesul la servicii consulare și administrative pentru românii din străinătate?
În contextul emigrării masive din ultimii ani, ce strategii propuneți pentru a încuraja tinerii din diaspora să își continue educația și să își dezvolte cariera în România?
Prioritățile legislative pentru diaspora și îmbunătățirea accesului la servicii consulare și administrative sunt:
1. Crearea unui cadru legislativ pentru digitalizarea serviciilor consulare:
Prioritatea noastră este să facilităm accesul românilor din diaspora la serviciile consulare prin digitalizare. Vom investi în platforme online sigure și eficiente care să permită depunerea documentelor și accesarea serviciilor de la distanță, reducând birocrația și timpul de așteptare.
2. Dezvoltarea unei rețele consulare extinse și bine dotate:
Vom prioritiza deschiderea de noi consulate acolo unde cererea este mare și resursele existente sunt insuficiente. De asemenea, ne propunem să mărim personalul consular și să îmbunătățim pregătirea acestuia pentru a răspunde mai bine nevoilor comunităților românești.
3. Simplificarea proceselor administrative:
Vom implementa măsuri care să permită autentificarea electronică și recunoașterea digitală a documentelor emise în diaspora. În plus, vom lucra la simplificarea proceselor de redobândire a cetățeniei române sau de înregistrare a actelor de stare civilă.
Strategii pentru încurajarea tinerilor din diaspora să își continue educația și cariera în România
1. Program de burse pentru tineri din diaspora:
Vom lansa programe dedicate tinerilor din diaspora care doresc să studieze în România, oferind burse atractive și sprijin pentru integrarea în sistemul educațional românesc.
2. Promovarea oportunităților de carieră în România:
Vom dezvolta platforme online care să conecteze tinerii români din diaspora cu companii și organizații din România, oferindu-le acces la stagii, locuri de muncă și mentorat profesional. De asemenea, vom organiza târguri de carieră în principalele centre ale diasporei.
3. Crearea de parteneriate între universitățile românești și comunitățile din diaspora:
Universitățile din România vor colabora mai strâns cu comunitățile din diaspora pentru a promova programe de studiu adaptate cerințelor pieței internaționale și a facilita recunoașterea diplomelor și calificărilor.
4. Sprijinirea tinerilor antreprenori din diaspora:
Vom încuraja tinerii din diaspora să investească în România prin programe dedicate start-up-urilor, oferind acces la finanțare, consultanță și mentorat.
5. Consolidarea legăturilor culturale și educaționale:
Prin susținerea școlilor românești din diaspora și a programelor culturale, vom ajuta tinerii să rămână conectați la identitatea românească, ceea ce le va crește motivația de a se întoarce și de a contribui la dezvoltarea țării.
Aceste măsuri au scopul de a reduce distanța dintre diaspora și România, atât în termeni administrativi, cât și emoționali. Cred cu tărie că prin dialog constant cu românii din diaspora, prin politici bine gândite și prin investiții strategice, vom reuși să consolidăm legătura cu aceștia și să le oferim șansa de a contribui la dezvoltarea țării, indiferent unde s-ar afla.
Reporter-Ce măsuri intenționați să luați pentru a sprijini integrarea și recunoașterea profesională a românilor care se întorc în țară, dar și pentru a facilita implicarea lor în dezvoltarea comunităților locale din România?
Integrarea și recunoașterea profesională a românilor care se întorc în țară este esențială pentru valorificarea potențialului lor și contribuția la dezvoltarea comunităților locale. Iată câteva măsuri care pot fi luate pentru a sprijini acest proces:
1. Recunoașterea calificărilor profesionale
Simplificarea procesului de echivalare a diplomelor și certificatelor obținute în străinătate.
Crearea unor centre de asistență care să ofere consiliere și sprijin administrativ pentru recunoașterea calificărilor.
Parteneriate cu instituții internaționale pentru standardizarea procedurilor de recunoaștere.
2. Programe de reintegrare profesională
Organizarea de târguri de locuri de muncă dedicate românilor reveniți în țară.
Crearea de programe guvernamentale pentru angajarea acestora în sectoarele unde există deficit de forță de muncă.
Subvenții pentru companiile care angajează români repatriați.
3. Facilități pentru antreprenoriat
Acordarea de finanțări nerambursabile sau credite cu dobândă redusă pentru românii care vor să înceapă afaceri în România.
Crearea unui cadru fiscal atractiv pentru noii antreprenori.
Înființarea unor incubatoare de afaceri la nivel local care să ofere mentorat și resurse.
4. Implicarea în dezvoltarea comunităților locale
Programe de voluntariat prin care românii întorși să contribuie la educația, sănătatea sau infrastructura locală.
Încurajarea colaborării între administrațiile locale și diaspora pentru implementarea proiectelor comunitare.
Recunoașterea contribuției lor prin premii, distincții și mediatizarea exemplelor de succes.
5. Promovarea unei culturi a reîntoarcerii
Campanii de informare despre oportunitățile și facilitățile existente în țară.
Îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor publice pentru a oferi condiții similare cu cele din străinătate.
Crearea unei platforme online unde românii să poată găsi informații despre locuri de muncă, proceduri administrative și oportunități de dezvoltare personală.
6. Colaborarea cu diaspora
Realizarea unor parteneriate cu organizațiile din diaspora pentru a identifica și adresa nevoile românilor care doresc să se întoarcă.
Schimburi de bune practici între românii din diaspora și cei din țară.
Prin implementarea acestor măsuri, se poate facilita integrarea eficientă a celor care revin în țară și se poate valorifica experiența lor pentru dezvoltarea comunităților locale.
Vă mulțumesc și eu pentru invitație! Apreciez oportunitatea de a discuta despre acest subiect important. Vă doresc și dumneavoastră mult succes în activitatea jurnalistică și să aveți parte de cât mai multe interviuri interesante și constructive. Numai bine!
