Noua coaliție de guvernare pare să nu piardă timpul: Anca Dragu, președinta Senatului, a demarat procedura pentru trecerea României la Parlament unicameral cu 300 de membri, anunță Digi 24.

Aceasta este una dintre restanțele majore ale clasei politice față de români. În 2009, într-un referendum inițiat de președintele de atunci al țării (Traian Băsescu), românii au votat, în proporție zdrobitoare, reformarea Parlamentului, trecerea la un legislativ unicameral care să cuprindă fix 300 de membri. De peste un deceniu, însă, nici guvernele care s-au perindat, nici membrii legislaturilor (2008-2012, 2012-2016, 2016-2020) nu au aplicat rezultatul referendumului.

Anca Dragu a anunțat însă, joi, înființarea unei comisii parlamentare comune (Senat + Camera Deputaților) pentru punerea în aplicare a rezultatului consultării populare.

Șefa Senatului a menționat că această comisie “are ca scop întregul process electoral, dar și aplicarea acestei măsuri”.

Pentru a se pune în practică rezultatul referendumului este necesară modificarea Constituției României.

Până acum, timp de peste un deceniu, parlamentarii s-au agățat de chichițe și interpretări ale legii ca să ignore ce a decis poporul român. Potrivit interpretării, rezultatele referendumurilor nu pot obliga Parlamentul să facă un anumit lucru. În schimb, pot interzice Parlamentului să ia o anumită decizie. De exemplu, dacă românii sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300, Parlamentul nu poate fi silit de rezultatul referendumului să se execute. În schimb, dacă românii nu sunt de acord cu amnistia și grațierea generală, Parlamentul nu va avea dreptul să încalce această voință și să emită o lege specială în acest sens.

În acest moment, în Senat și Camera Deputaților sunt, în total, 455 de parlamentari. Reducerea numărului la 300 ar însemna, așadar, reducerea cu o treime a “aleșilor neamului”.

Până acum, timp de peste un deceniu, parlamentarii s-au agățat de chichițe și interpretări ale legii ca să ignore ce a decis poporul român. Potrivit interpretării, rezultatele referendumurilor nu pot obliga Parlamentul să facă un anumit lucru. În schimb, pot interzice Parlamentului să ia o anumită decizie. De exemplu, dacă românii sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300, Parlamentul nu poate fi silit de rezultatul referendumului să se execute. În schimb, dacă românii nu sunt de acord cu amnistia și grațierea generală, Parlamentul nu va avea dreptul să încalce această voință și să emită o lege specială în acest sens.

În acest moment, în Senat și Camera Deputaților sunt, în total, 455 de parlamentari. Reducerea numărului la 300 ar însemna, așadar, reducerea cu o treime a “aleșilor neamului”.