Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a primit votul de încredere al Parlamentului. În ședința de miercuri au fost exprimate 197 de voturi: 182 pentru și 15 împotrivă, în condițiile în care pentru învestirea Cabinetului erau necesare 233 de voturi.
Eșecul înseamnă că Siegfried Mureșan și echipa de miniștri prezentată Parlamentului nu vor prelua guvernarea. Lista cuprindea reprezentanți ai PNL, USR și UDMR, dar și un ministru independent. Printre numele propuse se aflau Alexandru Nazare la Finanțe, Oana Țoiu la Externe, Cătălin Drulă la Transporturi, Cseke Attila la Dezvoltare, Raluca Turcan la Muncă, Sebastian Burduja la Energie, Diana Buzoianu la Mediu și Mihai Dimian la Educație.
Ce se întâmplă de acum înainte
România intră într-o nouă etapă a negocierilor pentru formarea unui Guvern cu puteri depline. Președintele Nicușor Dan trebuie să caute o nouă soluție politică, prin consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția prevede că, atunci când niciun partid nu deține majoritatea absolută, desemnarea candidatului se face după consultarea partidelor reprezentate în Parlament.
Noul premier desemnat va avea la rândul său 10 zile de la desemnare pentru a veni în fața Parlamentului cu programul de guvernare și lista completă a miniștrilor și pentru a solicita votul de încredere. Pentru învestire va fi din nou necesară majoritatea deputaților și senatorilor.
Situația politică este însă deosebită deoarece, potrivit informațiilor prezentate înaintea votului, Siegfried Mureșan reprezenta a treia nominalizare făcută de președintele Nicușor Dan după căderea Guvernului Bolojan. Eugen Tomac fusese desemnat anterior, dar și-a depus mandatul, iar Adrian Veștea s-a prezentat în Parlament fără să obțină voturile necesare.
Se ajunge automat la alegeri anticipate?
Nu. Respingerea Guvernului Mureșan nu înseamnă automat dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate.
Articolul 89 din Constituție stabilește două condiții importante: să fi trecut 60 de zile de la prima solicitare a votului de încredere fără formarea unui Guvern și să fi fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. Chiar dacă aceste condiții sunt îndeplinite, Constituția spune că președintele „poate” dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. Așadar, dizolvarea nu se produce automat.
Președintele Nicușor Dan declarase chiar înaintea votului că dorește încheierea crizei politice și că, în opinia sa, alegerile anticipate nu reprezintă o soluție.
Prin urmare, în perioada imediat următoare, miza se mută din nou la Cotroceni și în negocierile dintre partidele parlamentare: trebuie găsit un candidat și o formulă de guvernare capabile să adune cel puțin 233 de voturi în Parlament. Până la instalarea unui nou Cabinet cu puteri depline, actuala formulă interimară continuă să asigure conducerea executivă în limitele prevăzute de lege.
