Deputatul Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, i-a interpelat pe prim-ministrul României, Ludovic Orban, pe ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Lucian Aurescu, și pe ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, cu privire la posibilitatea dispariției Cimitirului românesc din Cernăuţi, unde îşi au locul de veci personalităţi marcante ale neamului românesc – scriitori, pictori, istorici, oameni politici.

Monumente funerare stricate şi morminte descoperite pline de gunoaie, aşa arată acum locurile de veci din Cernăuţi ale unor personalităţi româneşti intrate în istorie – Aron Pumnul, primul profesor al lui Mihai Eminescu sau Eudoxiu Hurmuzachi, istoric care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic. La Cernăuţi se găsesc cele mai multe personalităţi marcante înhumate într-un singur cimitir – printre ele şi 12 foşti membri ai Academiei Române. Considerat un muzeu în aer liber, datorită arhitecturii criptelor, Aleea Românilor riscă acum să dispară pe veci din cauza indiferenţei.

„Așa cum se cunoaște, Tratatul cu privire la relaţiile de buna vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, semnat la Constanța la 2 iunie 1997, prevede, în articolul său 20, că ”Părţile contractante vor colabora în scopul conservării şi restaurării monumentelor istorice, culturale şi a locurilor memoriale româneşti în Ucraina, respectiv ucrainene în România, şi al asigurării accesului la acestea, în conformitate cu legislaţia fiecărei părţi”.

Cadrul juridic bilateral este definit și de Acordul privind colaborarea în domeniile culturii, științei şi învățământului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei, semnat la București la 3 septembrie 1992.

Atât România, cât și Ucraina sunt părți la Convenția Culturală Europeană, încheiată sub egida Consiliului Europei, la Paris la 19 decembrie 1954, precum și la Convenția ONU privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural încheiată la 23 noiembrie 1972.

Orașul Cernăuți face astăzi parte din Euroregiunea româno-moldo-ucraineană Prutul Superior. De precizat că Cimitirul românesc din Cernăuți face parte din patrimoniul european și ar trebui protejat și conservat/restaurat. În acest sens, considerăm că România are obligația să coopereze la ocrotirea, restaurarea și valorificarea acestui patrimoniu cultural și istoric.”, a transmis deputatul Constantin Codreanu.

Unul dintre cele mai importante morminte este cel al Aglaiei, sora mai mică a poetului Mihai Eminescu. Locul de veghe al acesteia a fost considerat dispărut mai bine de un secol, până în 2017, când un istoric l-a găsit din întâmplare, iar de doi ani mormântul Aglaiei a fost dat sub protecţia unei şcoli din Cernăuţi. Însă administraţia şcolii doar a vopsit gardul din jurul mormântului pe jumătate doar şi în două culori, iar cealaltă jumătate de gard a rămas ruginită.

Oraşul Cernăuţi este cunoscut nu doar pentru spiritul viu al românismului, dar şi ca a doua casă a lui Mihai Eminescu. Prin urmare, în cimitir se găsesc mormintele mai multor apropiaţi ai marelui poet, cum ar fi cel mai bun prieten al său, pictorul Epaminonda Bucevschi, primul său profesor şi chiar cumnatul acestuia. Toate aceste perle arhitecturale au ajuns acum în paragină. Şi aleile încărcate simbolic de amintirile şi lacrimile românilor sunt pe cale de dispariţie.

„Este obligatoriu ca Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii să inițieze, conform cadrului internațional și bilateral, dialogul necesar cu Guvernul Ucrainei și ministerele omoloage de la Kiev în legătură cu situația deplorabilă a monumentelor istorice și culturale românești din Cimitirul românesc din Cernăuți și să reducă riscul de degradare, să restaureze și să conserve monumentele din acel loc memorabil, de o deosebită importanță pentru istoria, cultura, spiritualitatea și știința română.

Guvernul și ministerele din subordine trebuie să facă demersurile necesare în vederea includerii în bugetul de stat al României pe anul 2020 a sumelor necesare pentru restaurarea şi conservarea monumentelor istorice și culturale românești din Cimitirul român din Cernăuți, astfel încât să evităm dispariția unei părţi din cultura şi istoria română din orașul care a constituit cândva unul dintre centrele de mare importanţă culturală ale României”, a mai adăugat Constantin Codreanu.

Prin interpelarea transmisă, deputatul Constantin Codreanu a mai dorit să cunoască și dacă monumentele istorice și culturale românești din Cimitirul român din Cernăuți, ca și cele din întreaga Ucraină, au fost sau nu inventariate de către autoritățile sau instituțiile competente ale statului român.

Agenția BucPress – www.bucpress.eu