Paştele, indiferent de obiceiuri, este cea mai importantă sărbătoare anuală creştină. Ea comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.
Sărbătoarea Paştelui înseamnă, pentru români, de cele mai multe ori, momente petrecute în familie, alături de cei dragi, aşezaţi în jurul unei mese îmbeleşugate de unde nu lipsesc niciodată ouăle roşii, drobul de miel şi cozonacii.
La noi în ţară, mielul este sacrificat cu ocazia Învierii Domnului, iar iepuraşul aduce daruri, însă peste tot în lume au loc tradiţii si obiceiuri diferite.
În Elveţia, spre exemplu, are loc o tradiţie legată de apă unde fântânile din toate satele sunt decorate cu flori, panglici din hârtie colorate şi ouă vopsite.
Dacă în Elveţia se celebrează apa, în Germania, cu ocazia Paştelui, se aprinde un foc imens, cu ajutorul brazilor rămaşi de la Crăciun. Flăcările marchează sfârşitul iernii şi triumful primăverii. În Duminica Paştelui, pentru germani, de pe masa festivă nu poate lipsi mielul, dar nici Osterlamm, prajitura în formă de miel.
Să nu credeţi însă că tradiţia de a vopsi şi a decora ouă cu care se mândresc atât de tare românii este întâlnită doar la noi. Şi letonii sau ucrainienii sunt printre cele mai iscusite popoare în arta încodeierii.
Potrivit tradiţiei, în România, începând cu Vinerea Mare, bărbaţii renuntă la treburile gospodăreşti şi îşi ajută soţiile la prăgatirea mesei festive. În schimb, în Polonia, capul familiei nu are voie sa se implice în preprarea pâinii tradiţionale, pentru că aluatul nu va creşte, potrivit superstiţiei. De asemenea, în ziua de Paşti servesc supa Zurek ce conţine cârnaţi şi ciuperci.
În Italia, cozonacul preparat special pentru Paşte are forma unui porumbel şi poartă numele Colomba Pasquale. În centrul ţării se fac şi pizzelle, un fel de pască.
În Spania, meniul tradiţional de Paşte conţine neapărat friptură de miel şi creme catalana, dar şi torrija – o prajitură preparată cu ulei de măsline.
În Grecia, în unele oraşe, precum Aráchova şi Livadiá, ziua de Paşte este o sărbătoare a comunităţii în care mieii se gătesc în piaţa centrală. În alte oraşe, precum Monemvasiá, Rhódes, Hýdra, Halkidikí, Koróni, Chaniá şi Léros se ard figurine ale lui Iuda şi Barabbas. Cozonacul de Paşte al grecilor este împletit şi se numeşte tsoureki: acesta este presărat cu seminţe de susan şi împodobit cu ouă roşii.
În Portugalia, se prepară tradiţionalul folar – produsul de patiserie specific sărbătorii pascale.
Un desert tradițional din Marea Britanie este tortul Simnel (Simnel cake), un fel de prăjitură, decorată cu 11 bomboane sferice de marţipan, reprezentând cei 11 discipoli credincioşi ai lui Iisus.
În Franţa, copiii se trezesc în prima zi de Paşti pentru a căuta ouăle special pregătite pentru ei, dar ascunse în curte sau în casă. Rostogolirea unor ouă crude pe o pantă reprezintă o alta tradiţie foarte apreciată de catre copii. Oul care „rezistă” până la capătul traseului este considerat a fi „victorios”. Jocul porneşte de la asemănarea între rostogolirea oului şi prăvălirea stâncii ce închidea mormântul lui Iisus.
Dintre cele 27 de state mebre UE, România, Grecia și Bulgaria sunt singurele țări ortodoxe./Sursa/https://www.caleaeuropeana.ro
