Localizarea noastră ca și județ, din punct de vedere geografic, are părți pozitive, în sensul că, în Botoșani autenticitatea locurilor din mediul rural, mai ales, și a tradițiilor sunt păstrate ca odinioară, dar sunt și părți negative, întrucât suntem marginalizați de capitală și de marile orașe prin distanța rutieră existentă, care din păcate  nu se află în cele mai bune condiții.

              Așadar, în condițiile date, fără autostrăzi care să asigure  un drum  continuu de la Botoșani până la București este un coșmar pentru fiecare botoșănean, întrucât știm cu toții cât de anevoiasă este acea călătorie, și mai ales pentru un conducător auto.

              De aceea, eu, în calitate de candidat pentru președinția Consiliului Județean Botoșani am convingerea că o soluție  pentru noi, cei din nordul țării, ar fi modernizarea infrastructurii feroviare, deoarece ar reprezenta un acces facil spre toate regiunile din România.

              Deși, toate activitățile ce țin de infrastructura feroviară sunt administrate de Compania Națională de Căi Ferate SA, societate care este în subordinea Ministerului Transportului și Infrastructurii, autoritățile județene pot face însă demersuri către autoritățile centrale pentru dezvoltarea acestei infrastructuri. Nu este o procedură prea comodă  pentru un președinte de Consiliu Județean, dar pentru binele cetățenilor care l-au ales, merită efortul și insistența de a merge periodic la București în susținerea acestei cauze. Mai pe românește, de a sta pe la ușile Ministerului și a expune situația și necesitatea urgentării pentru modernizarea infrastructurii feroviare.

              Trebuie luat în consideraţie faptul că transportul feroviar reprezintă o problemă de interes national, nu doar în regiunea de nord a țării. Investițiile în modernizarea infrastructurii feroviare ar îmbunătăți în primul rând transportul de călători, dar și cel al mărfurilor, având scopul descongestionării traficului rutier de pe șosea, care este din ce în ce mai aglomerat și mai riscant pentru toți cetățenii care circulă pe străzile botoșănene și nu numai.

              Dezvoltarea infrastructurii feroviare include în primul rând ansamblul acţiunilor de întreţinere, reparaţii şi reînnoiri necesare pentru reabilitarea infrastructurii existente şi menţinerea acesteia la parametrii de performanţă necesari pentru susţinerea unui transport feroviar competitiv la nivel naţional. Dragi botoșăneni, dacă cei care ne conduc de 34 de ani, ar fi fost cu adevărat în slujba cetățeanului  și nu pentru interesele lor personale, sunt de părere că până acum chiar și cu viteza melcului s-ar fi realizat câte puțin și în sectorul infrastructurii feroviare care se află într-o situație deplorabilă. De aceea, consider că avem nevoie  să dezvoltăm acest sector al infrastructurii care ne-ar aduce doar beneficii, mai ales pentru noi, botoșănenii.

              În cazul transportului de pasageri, spaţiul teoretic de creştere vizează atât transportul public interurban, efectuat în prezent cu autobuze şi autocare, precum şi de posibilitatea atragerii unor călătorii care se efectuează în prezent cu mijloace de transport individuale. În cazul transporturilor de mărfuri, cel mai semnificativ spaţiu teoretic de creştere este dat de piaţa expediţiilor de mici dimensiuni care se transportă în prezent aproape exclusiv cu mijloace rutiere.

              Calea ferată poate redeveni un jucător semnificativ pe această piaţă, cu condiţia reabilitării transportului intermodal şi a transportului în vagoane izolate. Transportul feroviar a înregistrat o lungă perioadă de declin după anul 1990, care a condus la dezechilibrarea semnificativă a sistemului naţional de transport.

              Este știut faptul că reţeaua de infrastructură din România este într-o stare necorespunzătoare, iar mentenanţa şi reînnoirea acesteia sunt insuficiente. Sectorul se confruntă cu o cerere mare de servicii din partea publicului, dar concentrarea majoritară a acestor cereri spre transportul rutier a condus la suprasolicitarea acestei reţele. Infrastructura rutieră nu deţine o capacitate relevantă pentru a oferi servicii satisfăcătoare, iar infrastructura feroviară nu poate contribui eficient la descongestionarea reţelei rutiere datorită stării tehnice necorespunzătoare care limitează sever competitivitatea serviciilor de transport feroviar.

              Concluzionând, județul Botoșani pentru a exista pe harta județelor dezvoltate are nevoie de o infrastructură modernă, atât rutieră cât  și feroviară.