În piața din Ștefănești, acolo unde pământul își lasă amprenta în culorile vii ale legumelor proaspăt culese, micii producători își spun povestea. Fiecare stand devine o carte deschisă, fiecare fruct – o filă scrisă cu trudă, iar fiecare legumă – o poezie a pământului.
În mijlocul forfotei, doi călători ai timpului politic, Cătălin Silegeanu și Ariadna Cîrligeanu, au pășit printre oameni. Ei nu au fost doar vizitatori; au fost semințele speranței plantate într-un sol bătătorit de greutăți și nevoi.
Cătălin Silegeanu, cu glas ferm și privirea unui plugar modern, a spus: „Trebuie să protejăm rădăcinile autenticității. Micii producători sunt ca stejarii ce țin în picioare pădurea economiei locale, dar samsarii sunt vânturile care le frâng crengile. E timpul să semănăm legi drepte și să culegem echitate.”
Ariadna Cîrligeanu, cu zâmbetul blând al unui grădinar ce știe să îngrijească și să aline, a completat: „Fiecare legumă, fiecare fruct vândut în această piață înseamnă sănătate și tradiție pe mesele noastre. Vom face tot ce putem pentru ca acest lanț al vieții să nu fie rupt.”
Pe aleile pieței, comercianții au vorbit despre pământul care cere mai mult decât pot oferi mâinile lor obosite, despre puterea de cumpărare scăzută care le taie aripile înainte să poată zbura spre prosperitate. „E greu. Oamenii cumpără doar când primesc salariul, iar noi stăm cu marfa nevândută,” spune un bătrân cu mâinile arse de soare, în timp ce șterge o lacrimă ascunsă pe marginea unei căpățâni de varză.
Dar piața din Ștefănești nu este doar o scenă a greutăților. Este și un loc al speranței, al puterii de a rezista. AUR Botoșani, prin reprezentanții săi, promite să ude aceste semințe ale schimbării cu politicile sustenabile ce vor înflori într-o zi în dezvoltarea comunităților rurale.
Și astfel, sub soarele de noiembrie, în piața din Ștefănești, a început să încolțească un nou vis. Un vis al unei lumi în care fiecare mână ce sapă pământul este răsplătită, iar fiecare rod al naturii este apreciat. O lume în care micii producători sunt recunoscuți nu doar ca vânzători, ci ca arhitecți ai identității noastre naționale.
