Din lipsă de bani a fost oprită construcția punctelor de control ”Krasnoilsk” și ”Diakivți”. Pentru finalizarea lucrărilor sunt necesare peste 113 milioane de grivne.
Despre acest lucru a fost informat audiovizualul public de către Serviciul Vamal de Stat. Potrivit acestora, mijloacele financiare alocate pentru construncția punctelor de control vamal au fost transferate în fondul de rezervă al bugetului de stat. În cadrul unei ședințe a guvernului ucrainean din 29 aprilie curent, prim-ministrul Denis Șmâgali a anunțat că lucrările de constrcuție a punctelor de control vor fi finalizate anul acesta.
Vom reaminti, la 18 iunie curent, adjunctul șefului de stat major — șeful Departamentului de organizare a controlului frontierei din sediul Direcției Regionale de Vest, Igor Matviiciuk, a declarat că secția română a PTF „Krasnoilsk” este finalizată în proporție de 90%, iar cea a PTF „Diakivți” este gata în proporție de 60%. În paralel, se lucrează și la descărcarea traficului feroviar. Într-un mesaj publicat în iunie pe pagina de Facebook, fostul șef al administrației militare regionale Cernăuți specifica: ”Doi ani de muncă activă dau rezultate – reconstrucția se termină, deschiderea unor porți suplimentare ucrainene către UE. Ca în orice succes, în aceste puncte de control din Bucovina vor fi mulți părinți, oameni cu aceleași gânduri, asistenți, dar, cel mai important, sunt beneficiari ucrainenii și toți europenii liberi, frații bucovineni români”.
Punctele vamale care, deocamdată, nu sunt redeschise: Diakivţi-Racovăţ și Krasnoilsk-Vicovul de Sus, fuseseră închise cu 12 ani în urmă,relatează:https://bucpress.eu/
Ungaria nu va sprijini Ucraina în actualul conflict al acesteia cu Rusia atât timp cât Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei, a declarat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, care a insistat că ţara sa susţine o relaţie de ”respect reciproc” cu Moscova, scrie agenţia EFE, citată de Agerpres.
”Dacă ucrainenii nu renunţă la aceste politici, posibilităţile guvernului ungar de a sprijini Ucraina, inclusiv în actualul conflict, sunt puternic limitate”, a explicat şeful diplomaţiei ungare într-o declaraţie acordată cotidianului Magyarnemzet.
Etnicii maghiari din Ucraina trăiesc ”în privare de drepturi şi, în unele cazuri, ajung să sufere hărţuire fizică”, iar ”aceasta este inacceptabil”, a remarcat Szijjarto.
La o reuniune cu omologii săi din statele membre NATO desfăşurată la începutul lunii, el calificase de asemenea inacceptabil faptul că guvernul de la Kiev foloseşte provocările din estul Ucrainei drept scuză pentru a continua să restrângă drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv ale etnicilor maghiari din Transcarpatia.
Cât despre relaţiile Ungariei cu Rusia, în actualul context al tensiunilor militare de la frontiera ruso-ucraineană şi al ameninţărilor SUA şi Uniunii Europene cu sancţiuni împotriva Moscovei în cazul unui atac asupra Ucrainei, Peter Szijjarto a menţionat în declaraţia pentru Magyarnemzet că ”interesul ungarilor constă în relaţii pragmatice şi bazate pe respect reciproc cu Rusia”, adăugând că ”dialogul nu are alternativă”.
Premierul ungar Viktor Orban are programată pentru 1 februarie o întrevedere la Moscova cu preşedintele Vladimir Putin. Opoziţia ungară i-a cerut să-şi anuleze această vizită, considerând-o dăunătoare intereselor naţionale ale Ungariei în situaţia actuală.
În orașul Cernăuți au intrat 11 camioane cu ajutoare umanitare din partea României, în valoare de 1,2 milioane de euro, notează Agenția BucPress.
Ajutorul umanitar va fi transmis părții ucrainene în Piața Teatrului din Cernăuți, în prezența secretarului de stat MAE de la București, Dan Sebastian Neculăescu, secretarul de stat MAI, Raed Arafat, adjunctului Ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Vasyl Bodnar, guvernatorului regiunii Cernăuți, Serghii Osaciuk ș.a.
Camioanele conțin dezinfectanți (15 mii de litri), măști de protecție, combinezoane (50 mii de bucăți), viziere ș.a.î Transmite https://www.bucpress.eu/
Construcția punctului vamal din Probotești, la frontiera ucraineano-română, va fi finalizată până pe 24 august
Construcția punctului de control „Diakivți” din satul Probotești va fi finalizată până pe 24 august. Obiectul a fost transferat în subordinea Serviciului Vamal de Stat din Ucraina, care se va ocupa de acest proiect, notează Agenția de știri BucPress din Cernăuți.
Serhii Osaciuk, șeful Administrației Regionale de Stat Cernăuți, a vorbit despre acest proiect în timpul unui briefing: „Abordarea echipei noastre de management este de a finaliza toate construcțiile pe termen lung. Ne-am propus de a le finaliza și de a le pune la dispoziția comunității. Prin urmare, anul acesta prioritățile programului președintelui Ucrainei „Construcția mare” nu prevăd doar construcția școlilor, drumurilor, grădinițelor, obiectivelor sportive, ci și deschiderea vămii „Diakivți”.
Potrivit șefului administrației regionale de stat, construcția a fost înghețată mult timp, iar antreprenorul nu a fost plătit pentru lucrările efectuate. Cu toate acestea, cu sprijinul guvernului și al biroului Președintelui, toate aceste obstacole au fost deja eliminate.
„Avem aproape 300 de kilometri de frontieră de stat comună a Ucrainei și României în regiunea Cernăuți, dar astăzi există un singur punct de trecere a frontierei internaționale. Această situație este inacceptabilă”, a spus Serhii Osaciuk.
Dacă punctul de control din Probotești urmează să fie finalizat până în 2021, alte puncte de control vor fi construite în următorii doi ani, a asigurat șeful Administrației Regionale de Stat.
Podul din localitatea Marșinți va fi unit printr-un drum modern cu vama „Diakivți”
„Avem planuri ambițioase de a conecta punctul de control „Diakivți” cu podul din satul Marșinți pentru a oferi o abordare cuprinzătoare implementării acestui proiect”, a spus Serhii Osaciuk în fața jurnaliștilor.
Potrivit șefului Serviciului Rutier din regiunea Cernăuți, Igor Gakh, proiectul va costa aproape 78 de milioane de grivne. Acești bani vor fi folosiți pentru înlocuirea trotuarului, formarea zidurilor de sprijin și așezarea drenajului necesar, instalarea indicatoarelor rutiere, gardurilor de barieră și aplicarea marcajelor moderne. Este vorba de conectarea orașului Herța cu vama Probotești-Racovăț.
„Un astfel de drum va servi cel puțin 10 ani fără cea mai mică reparație”, a asigurat Igor Gakh.
Licitația a avut loc deja, a fost stabilit câștigătorul licitației, cu care va fi semnat un contract săptămâna aceasta. Reparațiile sunt planificate să fie finalizate până la Ziua Independenței a Ucrainei – 24 august.
În plus, vor fi reparate 5 kilometri de drum din pietriș de la podul din Marșinți până la Herța. Există, de asemenea, planuri de asfaltare a acestei porțiuni de drum. Până în prezent, a fost identificată o organizație care va dezvolta un proiect pentru realizarea lucrărilor.
Reamintim că au trecut 11 ani de când trecerile vamale „Diakivţi-Racovăţ” şi „Krasnoilsk-Vicovul de Sus” stau închise. Acordul de finanțare pentru implementarea proiectului de cooperare transfrontalieră „Amenajarea punctelor de control rutier internațional „Krasnoilsk”, „Diakivți” a fost semnat în decembrie 2013 cu un buget total de 3,5 milioane de euro.
În 2017, Uniunea Europeană a refuzat să continue finanțarea proiectului din cauza utilizării necorespunzătoare a fondurilor, a depășirii costurilor și a lipsei unui raport din partea Ucrainei.
Dragi prieteni, începând cu luna martie 2021, echipa de creație a Centrului Media BucPress în parteneriat cu Liga Tineretului Român Junimea din regiunea Cernăuți își propune să realizeze un nou proiect, o emisiune informativă despre comunitatea românească din regiunea Cernăuți. Probleme, soluții, realizări…
Problemele comunității românești din regiunea Cernăuți – în atenția jurnaliștilor de la BucPress TV.
Suntem mereu alături! Problemele Dumneavoastră sunt și problemele noastre!
Accente cernăuțene – o emisiune televizată săptămânală despre și pentru românii din regiunea Cernăuți! Emisiunea va fi transmisă în premieră sâmbătă, 06 martie 2021 la ora 21:00 pe pagina de socializare Facebook a Centrului media BucPress și pe Canalul de Youtube BucPress TV.
Fiți alături de noi și de întreaga echipă de creație!
Mâine dimineață mergem cu toții la vot.Românii din diaspora au 2 zile pentru a vota,sâmbătă și duminică.Știm că din ce in ce mai putini oameni merg la vot, insa credem ca e important sa convingem cat mai multa lume sa isi exercite acest drept.
Iata 3 motive pentru care trebuie sa mergi la vot.
Vreau sa decid eu pentru mine, nu sa ii las pe altii
Cu cat mai putini oameni aleg sa mearga la vot, cu atat deciziile importante vor fi luate de o minoritate si e foarte posibil sa nu iti convina apoi ce decizii s-au luat si sa nu mai poti face prea multe lucruri pentru a schimba situatia.
Este dreptul meu sa votez
Gandeste-te ca nu demult nu conta ce votau oamenii, ca sunt multi tineri care au murit in 1989 pentru ca noi sa votam acum, asa ca macar din respect pentru ei, daca nu din spirit civic, sa mergem la vot.
Arata ca iti pasa
Daca iti pasa de societatea si de tara in care traiesti, atunci vei merge la vot. Lipsa ta le arata conducatorilor ca nu iti pasa de tara, prin urmare nici lor nu o sa le pese de tine si de tara pe care ar trebui sa o conduca.
Nu uita ca orice vot conteaza si ca deciziile ar trebui luate de majoritate, nu de minoritate, insa daca foarte putini oameni merg la vot, atunci ei decid pentru marea majoritate a oamenilor care prefera sa stea acasa./Sursa/https://radiodevis.ro
Ziua Națională a României este sărbătorită la 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România în 1918.
La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.
La 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
“Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.
La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.
Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.
10 mai şi 23 august, datele care au marcat anterior Ziua Naţională a României
Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.
În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944./Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990,data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România./Sursa/https://www.digi24.ro
Pe an ce trece tot mai puțini români își îndreaptă pașii spre locul masacrului de la Fântâna Albă. La 1 aprilie 1941, cu 78 de ani în urmă, la doar câțiva kilometri de frontiera română au fost împușcați fără milă de grănicerii sovietici sute de români nevinovați de pe Valea Siretului, din localitățile Cupca, Suceveni, Prisăcăreni, Pătrăuți și din alte sate din regiunea Cernăuți, care visau să trăiască în libertate.
Din păcate, în acest an la manifestările de comemorare de la Varnița nu a fost prezent nici un martor al acelor evenimente tragice de la Fântâna Albă. Povara anilor grei și suferințele prin care le-a fost sortit să treacă le-a scurtat prea devreme firul vieții. Nu se știe dacă mai există vre-un supravețuitor.
Au venit să depună o floare și să aprindă o lumânare la Monumentul ridicat în memoria martirilor neamului doar copiii și nepoții celor secerați de mitralierele sovietice în pădurea de la Varnița. Au venit și autoritățile locale, care au organizat împreună cu asociațiile culturale românești slujbă de pomenire oficiată de un mare sobor de preoți din Ucraina și România, în frunte cu protopopul raionului Hliboca, Ioan Gorda, protopopul raionului Storojineț Vasile Covalciuc, Starețul Mănăstirii Putna, Arhimandritul Melchisedec ș.a.
Cei prezenți, Ion Muntean, președintele Consiliului regional Cernăuți, Grigore Timiș, deputat în Rada Supremă a Ucrainei, conducerea raionului Hliboca, Irina Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți, parlamentari și europarlamentari din România, lideri ai asociațiilor românești – dr. Ion Popescu, președinte al UI ”Comunitatea Românească din Ucraina”, Octavian Bivolaru, președintele Societății ”Golgota” a represiunilor staliniste au rostit cuvinte de omagiu martirilor neamului, amintind încă o dată despre îndepărtatul an 1941 și de masacrul de la Fântâna Albă, care rămâne, totuși, o rană deschisă în sufletul neamului românesc.Jurnaliștii Mariana Struț și Vitalie Zâgrea au realizat un reportaj video de la manifestările de comemorare a jertfelor neamului nostru.
Viitorul și prezentul Uniunii Europene au fost discutate la Cernăuți de un grup de experți români și ucraineni, reuniți în cadrul unei conferințe științifice internaționale. Consulatul General al României la Cernăuți în parteneriat cu Centrul Media BucPress, Centrul de Studii Românești din cadrul Universității Naționale din Cernăuți și Lectoratul de limbă română au organizat la Cernăuți conferința științifică internațională „Uniunea Europeană: prezent și viitor” – informează Agenția BucPress.
Mesaje de salut au transmis în deschiderea lucrărilor conferinței Irina Loredana Stănculescu, consul general al României la Cernăuți, Olga Sabețca, consilier al șefului Administrației Regionale de Stat Cernăuți, Tamara Marusik, prorectorul Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, Iuri Makar, șeful catedrei de relații internaționale din cadrul universității cernăuțene, Ștefan Purici, prorectorul universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, România.
În cadrul conferinței științifice internaționale, moderate de Liubov Melniciuc, directorul Centrului de Studii Românești și Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress au fost abordate următoarele teme:
„România la granița răsăriteană a Uniunii Europene: responsabilități și riscuri” (prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul universității „Ștefan cel Mare” din Suceava);
„Structura identității europene în spațiul politic al Uniunii Europene” (prof. univ. dr. Natalia Rotar, Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți);
„Fărâmiţarea spectrului politic european, alegerile europarlamentare şi viitorul UE” (dr. Liviu Iancu, coordonator de proiecte „Eurocentrica”, București editor Europunkt);
„Probleme actuale ale unei traduceri de calitate în contextul integrării europene a Ucrainei” (conf. univ. dr. Valentina Bogatyreț, Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți);
„UE – țintă a războiului informațional: probleme ale capitalului social prin hibridizare politică” (dr. Marin Gherman, președinte ale Centrului Media BucPress);
„Experiența Austriei și obiectivele României la preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene” (dr. Mihaela Toader, cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc);
„Influența relațiilor ruso-ucrainene asupra proceselor de (dez)integrare în UE” (conf. univ. dr. Natalia Neceaeva-Iuriiciuk, Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți);
„Să (re)gândim Europa! Pe urmele lui Edgar Morin” (dr. Gina Puică, coordonatorul Lectoratului de limbă română);
„Nivelul de cunoaștere de către ucraineni a structurilor UE și atitudinea populației față de integrarea europeană (exemplul regiunii Cernăuți)” (conf. univ. dr. Liubov Melniciuc, Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți);
„Dialogul interreligios la nivelul Uniunii Europene. Valențe geopolitice” (drd. Ionel Ivan, ministru consilier la Consulatul General al României la Cernăuți).
Consulatul General al României la Cernăuți a organizat această conferință științifică internațională anume pentru ca Ucraina și România să împărtășească aceleași valori europene, a afirmat consulul general Irina Loredana Stănculescu. În prelegerea sa Irina Loredana Stănculescu a evocat importanţa acestui eveniment şi valorile europene în contextul preluării de către România a conducerii Consiliului UE. La rândul său, Ştefan Purici s-a referit la relaţiile de parteneriat între Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava şi instituţiile de învăţământ de înalt nivel din regiunea Cernăuţi în contextul european.
Așadar, experți de valoare din Ucraina și România au discutat la Cernăuți despre Uniunea Europeană, prezentul și viitorul acestei comunități internaționale, despre importanța valorilor europene și exemplul României pentru statul ucrainean.
În data de 22 martie 2019, la Cernăuți se va desfășura conferința științifică internațională „Uniunea Europeană: prezent și viitor”, eveniment dedicat președinției României în Consiliul UE. Conferința va întruni oameni de știință din România și Ucraina, fiind organizată de Consulatul General al României la Cernăuți în parteneriat cu Centrul Media BucPress, Centrul de Studii Românești și Lectoratul de Limbă Română din cadrul Universității Naționale din Cernăuți.
Evenimentul științific internațional va fi organizat în „Sala verde” a Universității Naționale „Iuri Fedkovici” din Cernăuți (corpul 5, str. Bankov, nr. 1), începutul la ora 10:00. La deschiderea conferinței vor lua parte: Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, reprezentanții conducerii Universității din Cernăuți, ai Administrației Regionale de Stat Cernăuți. Și-a anunțat participarea prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof. univ. dr. Ștefan Purici.
Conferința „Uniunea Europeană: prezent și viitor” va avea loc în două limbi (română și ucraineană), fiind moderată de dr. Liubov Melniciuc, directorul Centrului de Studii Românești și dr. Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress.
Participanți și comunicări incluse în program:
Ștefan Purici, România la granița răsăriteană a Uniunii Europene: responsabilități și riscuri
Natalia Rotar, Structura identității europene în spațiul politic al Uniunii Europene
Liviu Iancu, Fărâmiţarea spectrului politic european, alegerile europarlamentare şi viitorul UE
Valentina Bogatyreț, Probleme actuale ale unei traduceri de calitate în contextul integrării europene a Ucrainei
Marin Gherman, UE – țintă a războiului informațional: probleme ale capitalului social prin hibridizare politică
Mihaela Toader, Experiența Austriei și obiectivele României la preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene
Natalia Neceaeva-Iuriiciuk, Influența relațiilor ruso-ucrainene asupra proceselor de (dez)integrare în UE
Gina Puică, Să (re)gândim Europa! Pe urmele lui Edgar Morin
Liubov Melniciuc, Nivelul de cunoaștere de către ucraineni a structurilor UE și atitudinea populației față de integrarea europeană (exemplul regiunii Cernăuți)
Ionel Ivan, Dialogul interreligios și perspectivele sale în UE
La finele lunii octombrie în localitatea Mahala din regiunea Cernăuți a avut loc un eveniment cu totul deosebit. Locuitorii comunei și oaspeții lor de seamă din regiunea Cernăuți, România și Republica Moldova, au luat parte, sâmbătă 27 octombrie 2018, la cel mai așteptat festival al sezonului – Festivalul Internațional „Toamna aurie” 2018.
Organizat de primăria comunei Mahala, la inițiativa doamnei primar Elena Nandriş, acțiunea culturală a debutat cu depuneri de flori la bustul eroinei Aniţei Nandriş, înălțat în centrul satului în anul 2012. Tradițional, după ce s-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor masacrați în Lunca Prutului, deportați în neagră străinătate și celor decedați în războiul din Donbas, pe scena căminului cultural au urcat tinerii artiști care au intonat imnul satului Mahala.
Totodată, pe scenă cu un cuvânt de salut au urcat invitații de onoare ai evenimentului – noul consul general al României la Cernăuți, doamna Irina-Loredana Stanculescu și ministru-consilier, domnul Ionel Ivan. Au fost prezenți peste 20 de primari din România Vorona Botoşani , Cumpăna Constanta, Bacău com.Caşin Oneşti, dar și din Republica Moldova, înfrățite cu comună Mahala, precum și primari din regiunea Cernăuți.
Evenimentul care a prezentat publicului larg îndeletniciri tradiționale și bucurii muzicale ale artiștilor de la Casa de Cultură din Mahala, s-a bucurat și de participarea unui număr impresionant de invitați de marcă din țară dar și din străinătate, reunind nu numai interpreți de muzică tradițională dar și dansatori cu renume.
Rodul pământului și bunătățile naturii trebuie prețuite cât mai mult. De aceea, un festival dedicat tradițiilor de toamnă, îmbină melosul strămoșesc cu identitatea naţională și tradițională de care trebuie să fim mândri.
*Sergiu Barbuta (Valea Prutului)*
Cum ați putea prăji peștele, astfel încât să eliminați riscul de înecare cu oasele lui mici?
Un mic șiretlic culinar pentru prepararea peștilor cu oase mici și numeroase! Oare cum am putea prăji peștele, astfel încât să eliminăm riscul de înecare cu oasele lui mici? Cunoașteți o asemenea tehnică de preparare? De acum veți putea cumpăra chiar și pești cu oase mici, deoarece vă vom dezvălui secretul culinar, care vă va ajuta să nu le mai sesizați prezența!
Această rețetă este potrivită pentru peștii, precum plătica, roșioara, carasul, crapul, babușca și alte specii de pești, care au oase mici și numeroase.
Cum ați putea prăji peștele, astfel încât să eliminați riscul de înecare cu oasele lui mici? Un mic secret culinar.Rețeta o găsiți mai jos……….Poftă bună!
INGREDIENTE (PENTRU UN PEȘTE):
-un pește;
-o ceapă mică;
-o foaie de dafin;
-sare, piper negru măcinat — după gust;
-făină — pentru tăvălit;
-ulei — pentru prăjit.
MOD DE PREPARARE:
1.Curățați peștele de solzi și spălați-l. Tranșați-l și îndepărtați-i măruntaiele. Dacă conține icre, puneți-le deoparte.
2.Apoi CRESTAȚI-L! Folosind un cuțit ascuțit, realizați numeroase și frecvente tăieturi transversale pe pielea peștelui (ca pe imagine), fără să secționați coloana vertebrală, pe ambele părți. 3.Puneți o ceapă tăiată în rondele sau semiluni subțiri și o foaie de dafin în interiorul peștelui. Asezonați-l cu sare și piper negru măcinat.4.Tăvăliți peștele prin făină și prăjiți-l pe foc mic.
Peștele iese delicios, aroma și gustul cepei și foii de dafin sunt minunate, dar cel mai important este faptul că oasele nu se mai simt!
Veți întreba: „Dar unde sunt oasele?” Acestea se „topesc” în uleiul încins și, când mâncați peștele, le mestecați, fără să le simțiți.
Încercați această tehnică de preparare! Nu veți regreta!
Vă dorim poftă bună alături de cei dragi!/Sursa:https://retete-usoare.info
CALENDAR ORTODOX 2019. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât calendarul bisericesc pentru anul 2019. Conform deciziei, sărbătoarea de Paşti va fi celebrată în luna aprilie.
CALENDAR ORTODOX 2019. Hotărârea a fost luată în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ce s-a desfăşurat în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Patriarhia Română a anunţat că Sinodul a adoptat o serie de decizii. Una dintre ele priveşte aprobarea calendarului bisericesc pentru anul 2019, an în care Sfintele Paşti se vor sărbători în ziua de 28 aprilie.
Zilele libere în 2019
1 ianuarie (marți) Anul Nou
2 ianuarie (miercuri)
24 ianuarie (joi) Ziua Unirii Principatelor Romaniei
[et_pb_section admin_label=”section”]
[et_pb_row admin_label=”row”]
[et_pb_column type=”4_4″]
[et_pb_text admin_label=”Text”] La Cernăuți a avut loc o recepție oficială cu ocazia încheierii misiunii diplomatice a Consulului General al României la Cernăuți, Eleonora Moldovan. În cadrul evenimentului au fost rostite mesaje de recunoștință din partea românilor și ucrainenilor din Cernăuți pentru întreaga activitate diplomatică a Eleonorei Moldovan – informează Agenția BucPress.
„Vă mulțumesc pentru colaborarea bună pe care am avut-o în perioada mandatului meu de consul general al României la Cernăuți, timp de 5 ani și trei luni. Consulatul General al României la Cernăuți a încercat să răspundă la toate solicitările Dvs., ne-am dorit, în această perioadă, să fim deschiși în dialog cu Dvs. Vă mulțumesc pentru modul constructiv în care ați ales să răspundeţi invitațiilor noastre de a promova valorile românești, europene în Ucraina, de a clădi și reclădi punți de legătură între statele și popoarele noastre, la nivel regional.
Mulțumesc de asemenea domnului ambasador Cristian Leon-Țurcanu, Ambasadei României la Kiev, colegilor de la Consulatul General României la Odessa, Consulatul României de la Solotvino, Centralei MAE, comunității românești din regiunea Cernăuți, instituțiilor și autorităților județene și locale din România, autorităților ucrainene, universitarilor români și ucraineni,mass media, echipei Consulatului General al României la Cernăuți, pentru sprijinul acordat în exercitarea atribuțiilor asumate.
În următoarea perioada, conducerea Consulatului va fi preluată de noul consul general Irina-Loredana Stănculescu, căreia îi doresc mult succes în activitate.
Rămas bun, prieteni români și ucraineni”, se spune într-un mesaj de rămas bun al consulului general Eleonora Moldovan, postat pe pagina de Facebook a instituției diplomatice acreditate la Cernăuți.
În afară de membrii comunității românești din Cernăuți și Transcarpatia, care au fost prezenți la eveniment, mesaje de înaltă apreciere au fost rostite de conducerea regiunii și a orașului Cernăuți. Cu prilejul încheierii misiunii sale diplomatice, primăria orașului a menționat-o pe Eleonora Moldovan cu medalia „Pentru slava orașului Cernăuți”.
În cadrul recepției oficiale a fost lansată cartea „Sufletul, sursa nemuririi” de Yo Florian (Dan Florian), Cartea este un ghid de autocunoaștere special concepută pentru fiecare dintre noi. O lectură ce ne îndemnă să spargem barierele și să devenim stăpânii propriilor sentimente și acțiuni. Cartea apare sub semnătura dr. ing. Dan Florian la Editura Imprimeria Ardealului (Cluj-Napoca, 2018). Autorul analizează structura informațională a spiritului, căile de încărcare și regenerare energetică și altele.
Siteul www.glasulnordului.ro folosește cookie-uri proprii si cookie-uri instalate de terţe părţi pentru a vă oferi cea mai bună experienţă posibilă pe site. Continuarea navigării pe acest site se consideră acceptarea politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesând Politica Cookies.Sunt de acord.Nu sunt de acord.Citește mai multe!
